Etnografie şi folclor. Tradiţii din Oaş

 

Păstrători ai unor valori etno-culturale autentice, oşenii au reuşit să transmită din generaţie în generaţie ceea ce are mai de preţ un popor: limba, portul şi datinile strămoşeşti. Ţara Oaşului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica şi dansul specific oşenesc, care se desfăşoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunţi, hore, şezători, sâmbre, lăutul torturilor şi alte sărbători.

 

Casa oşenească

Casa oşenească străveche este construită din lemn, cu acoperiş de şindrilă sau paie, înalt şi ţuguiat, cu “tărnaţul” (pridvorul) sprijinit pe “suliţi” şi cu “vraniţa” (poarta mare de la curte) sculptată artistic în lemn de stejar.

 

Portul

Portul oşenesc se distinge prin originalitate, colorit şi ornamentaţii. Nelipsite oşanului sunt clopul împodobit cu mărgele sau pene şi straiţa ornamentată într-o policromie deosebită cu motive geometrice sau vegetale. Pantalonii largi de vară sau cioarecii strâmţi şi gubele negre sau albe purtate iarna se păstrează din vremea dacilor.Portul femeiesc este caracterizat prin aceeaşi prospeţime, vioiciune şi originalitate: cămaşa viu colorată este lucrată în ornamente geometrice sau florale, iar şorţul înflorat, de obicei pe fond galben sau roşu. Deosebite sunt împletitura şi cununa de mărgele purtate de mirese.

 

Dansul

Ţara Oaşului şi-a câştigat faima şi prin tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Dansurile oşeneşti “Roata” şi “Miresele” animate de ritmul sacadat al “ceterii”  (viorii), de “ţâpurituri” (strigături) şi bătăi din palme, sunt inconfundabile. Din repertoriul de dans al Oaşului se cunoaşte şi "danţul" feciorilor cu fetele în coloană de perechi şi roata feciorilor din categoria dansurilor pe verticală.

 

Ţâpuritura

Un loc primordial în viaţa muzicală a Oaşului este deţinut de "ţâpuritură", care a preluat chiar şi funcţii ale altor genuri tradiţionale. Până şi colindele se cântă în stilul acesta.

 

Nunta

Nunta din Ţara Oaşului reprezintă unul din elementele cele mai spectaculoase ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri şi de părinţi, acest moment este polivalent, având implicaţii în viaţa socială a comunităţii, în sistemul de moştenire a averii, în viaţa economică a familiilor în cauză. Nunta constituie, în primul rând, un rit de trecere, fapt ce presupune efectuarea unor gesturi şi acte rituale bine stabilite prin tradiţie: pregătirea zestrei, a costumelor, alegerea nănaşilor, chemarea la nuntă, confecţionarea steagului de nuntă, despărţirile, cununia, actele magice cu rol augural, ospăţul propriu-zis şi strângerea darurilor, toate acestea însoţite de ţâpurituri, oraţii, cântece şi danţuri.

 

Sărbătorile Paştelui şi Crăciunului sunt o experienţă religioasă deosebită pentru pelerini, fie români sau străini, aducând la suprafaţă multitudinea de obiceiuri şi tradiţii foarte bine păstrate.

Strategia de dezvoltare

a oraşului

Primăria Negreşti Oaş Online

Copyright © 2005 by Primăria Negreşti Oaş