Rostiri încununate din Țara Oașului – în ritual de Sânzâiene la Muzeul Țăranului Român din București

Sâmbătă, 27 iunie, ora 19, la Muzeul Național al Țăranului Român, în Clubul Țăranului, a avut loc lansarea cărții O hermeneutică transdisciplinară a Evangheliei după Toma, apărută la Editura Curtea Veche, București, 2014 și prezentată de dr. Virgil Ștefan Nițulescu – director general al Muzeului Național al Țăranului Român și Cătălin Sturza – jurnalist cultural, doctor în litere, cu un prolog muzical contemporan al compozitorului Nicolae Brânduș, prezent la manifestare.

Acest moment a prilejuit autoarei, Mihaela Grigorean, originară din Țara Oașului, construirea unui dialog esențial între diverse forme de exprimare a filonului cultural și spiritual oșenesc, atât de bogat în sensuri și semnificații ivite de la începuturile lumii și durabile încă prin însemnele artistice ale universului oșenesc de azi. Din timpuri străvechi și până azi, Țara Oașului s-a distins prin însemnele care-i conferă unicitate și valoare culturală: clopul și straița, țâpuritura și tropotitul, cetera și danțul, portul, steagul și cununa.

Găzduit de Muzeul Național al Țăranului Român, ritualul de Sânzâiene a fost sărbătorit simbolic prin rostiri încununate într-o împletire de simțiri, cugetări și rânduieli ale spiritualității Țării Oașului. Spectatorii, uimiți de frumusețea straielor oșenești, au fost impresionați de firescul, autenticitatea și dăruirea cu care oșenii au reușit să transmită bucuria profundă a păstrării tradiției vii, nealterate, transmisă în chip tainic, în pofida tuturor transformărilor din lumea în care trăim.

Evenimentul, deschis de sunetul străvechi al trâmbiței lui Gheorghe Țope din Bixad care a reașezat în lumină Balada Irincuței, a articulat armonios imaginea reportajului etnografic cu zările oșenești, surprinse inspirat în fotografii de Emilian Moldovan din Bixad. Țâpuritura a fost reprezentată cu cinste de Floarea Renghii din Racșa și interpretată cu virtuozitate și har de o tânără talentată și promițătoare din Lechința, Maria Fușle, care și-a marcat debutul pe scena artistică prin lansarea CD-ului „Măi mândruț cu ochi de mură”. Sala de spectacole a răsunat de struna ceterii lui Dumitru Renghii din Racșa și a lui Mihai Tătar din Trip, alintată de fluierul lui Iacob Fușle din Lechința și zongora lui Grigore Belbe din Turț. Toate aceste rostiri esențiale din universul oșenesc au fost pecetluite în diferite expresii artistice prin lucrările de sinteză expuse de artistul vizual Vasile Pop-Negreșteanu, conferind cu prisosință valoare evenimentului. Atmosfera a fost destinsă de actrița Doina Ghițescu care a prezentat cu umor și spontaneitate un moment de impovizație despre modul de a fi oșenesc, într-un dialog savuros cu Gheorghe Țope din Bixad. Gândul oșenesc a fost întregit de Ioan Belbe din Turț, care a recitat câteva din creațiile sale poetice, mărturisind că acest eveniment a reușit să reunească oameni talentați din sate diferite, însă toți oglindind aceeași suflare oșenească, veche de când lumea. Finalul a fost deosebit, roata feciorilor impresionând prin ritm și vigoare, un tropotit menit a dezmărgini timpul prin cununa de suflete a Universului Oșenesc.

Evenimentul „Rostiri încununate din Țara Oașului – în ritual de Sânzâiene” a fost sprijinit de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș – Casa orășenească de cultură Negrești-Oaș, fiind întâmpinat de presa culturală bucureșteană și promovat de mass-media: muzeultaranuluiroman.ro, rador.ro, radioromaniacultural.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, agentiadecarte.ro, libersaspun.3netmedia.ro, ceascadecultura.ro, ifestival.ro, curteaveche.ro, it4s.ro. Sponsori au mai fost: S.C. Nova Oas S.R.L Negrsti-Oas si S.C.CONSTRUROM SA – SC BOTIRI SRL (restaurant Bulevard – Baia Mare).