Skip to content Skip to left sidebar Skip to right sidebar Skip to footer

Vernisaj expozitie foto „Mândrie si Beton”, de Petrut Călinescu, la Muzeul Ţării Oaşului

Vernisaj expozitie foto „Mândrie si Beton”, de Petrut Călinescu,  la Muzeul Tarii Oasului, Negresti, 18 august, ora 17:00

Dacă îl cauţi acasă pe ţăranul român azi, n-ai să-l găseşti. E plecat la muncă în străinătate. Şi vrea să ştii asta. Ţi-a lăsat un mesaj – o casă din beton cu patru etaje, atât de mare “că poţi să întorci tirul în ea”.

Puteţi vedea aici povestea lui de succes într-o ampla documentare semnata de Petruţ Călinescu.

Au fost primii care au decis să plece. Fac parte dintre cei peste 2,8 milioane de români emigranţi care au ţinut pe picioare economia României în ultimii 20 de ani. Mulţi şi-au sacrificat familiile şi copiii lor au crescut singuri, dar astăzi satele lor sunt o dovadă a succesului pe care l-au avut afară. Fotografiile sunt rezultatul documentării, timp de doi ani de zile, a transformărilor petrecute în satele tradiţionale din Maramureş şi Ţara Oaşului,  în urma masivei migraţii a forţei de muncă în străinătate.

Documentarea urmăreşte îndeaproape viaţa cotidiană a comunităţii oşeneşti şi maramureşene care munceşte în Paris, unde trăieşte în condiţii austere şi economiseşte fiecare cent  câştigat, pentru a se califica acasă într-o competiţie socială din care nu se poate opri.

Mândrie şi beton este o expoziţie foto despre tranziţia satului tradiţional de la casa fără niciun cui, la vila fără nicio şipcă de lemn.

De când se ştiu, oşenii nu sunt acasă. Astăzi dacă îi cauţi, cel mai probabil sunt la Paris. De mai bine de 15 ani bărbaţii au devenit mâna de lucru de încredere în domeniul construcţiilor, iar femeile fac menajul în casele parizienilor. Nici prin anii ’70 nu-i găseai acasă. Erau la cele mai grele munci prin ţară: la defrişări, păşuni, tăiat mărăcini, la vopsitorii industriale, combinate, la spălat petroliere.  Iar când regimul comunist a căzut, şi o dată cu el întrega economie a ţării, obişnuiţi cu plecatul de-acasă, oşenii au fost primii pregătiţi să exploreze noi teritorii în căutare de lucru.

Cei dintâi au fost locuitorii satului Certeze şi au avut un singur gând: să facă bani şi să arate în ţară că au reuşit. Începutul a fost greu. Au stat pe unde au apucat, pe sub poduri, în case părăsite, în păduri. Au încropit locuinţe, au fiert apă ca să o poată bea, au mâncat pe apucate, au vândut ziare, nu şi-au văzut copiii ani de zile, au muncit zi lumină.

Când lucrurile au început să meargă, s-au aşezat la periferiile Parisului şi, în loc să-şi tragă sufletul, au mărit ritmul de muncă, dar şi-au păstrat standardele modeste de viaţă. Au pus deoparte fiecare ban câştigat şi l-au investit în competiţia de acasă. În luna august şi de sărbători se întorc acasă şi satele devin o scenă deschisă a acestei competiţii. Cu mândrie aruncă, fără să se uite la bani, mii de euro câştigaţi din greu în tot timpul anului, pe nunţi, maşini de lux şi haine scumpe. Într-o singură generaţie au demonstrat că pot transforma satele din care au plecat în adevărate redute de beton, ca dovadă a succesului pe care îl au afară.

Astăzi, la 20 de ani după, oşenii sunt nişte oameni realizaţi. Au acte în regulă şi, mulţi dintre ei, au chiar propriile firme de construcţii prin care reuşesc să integreze şi alţi oşeni pe piaţa muncii. Satele din jur încearcă să le copieze modelul şi rând pe rând comunităţi tradiţionale vecine au luat drumul străinătăţii.

Proiectul a fost finanţat de World Press Photo, Robert Bosch, Institutul Cultural Român Paris şi Administraţia Fondului Cultural Naţional Român.

Petruţ Călinescu este un fotograf român independent, licenţiat în Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. A lucrat pentru principalele cotidiene din România ca fotograf, iar astăzi este reprezentat de agenţia londoneză Panos Pictures.

Fotografiile lui au fost publicate în National Geographic, Esquire, New York Times, Courrier International, The Times, Business Week, Paris Match, Financial Times.

Printre premiile naţionale şi internaţionale câştigate de-a lungul timpului se numără – Fotografia Anului, acordat de Clubul Român de Presă; Fotograful Anului, acordat de Asociaţia Fotografilor de Presă; Award of Excellence acordat de Picture of the Year (USA); Humanity Award, Hpa/Unesco, China.

Ultimul proiect de durată, www.theblacksea.eu, documentează vizual viaţa cotidiană a oamenilor din jurul Mării Negre şi rolul pe care aceasta îl joacă în diverse comunităţi.

Portofoliul său poate fi văzut pe www.petrut-calinescu.com