Author: Negresti Oas

Oșenii au fost o prezență foarte apreciată la festivalul care a reunit pentru prima dată tradițiile din județele Satu Mare și Maramureș și care a avut loc în perioada 14-16 aprilie la Hotelul Coral din Satu Mare. Festivalul a fost patronat de un nume uriaș al muzicii populare românești, raposdul Gheorghe Turda, alături de care s-au aflat Maria Petca Poptean, Leontina Dorca și Petre Zele.

Festivalul a reunit pentru prima dată sub același acoperiș tradițiile din Satu Mare și Maramureș, organizatorii dorind astfel să arate publicului larg tot ce au mai de valoare Țara Oașului, Țara Maramureșului și Zona Codrului.

Directorul Casei de Cultură Negrești-Oaș, Natalia Lazăr, s-a numărat printre participanți în ultima zi a festivalului.

Aceasta le-a mulțumit gazdelor, originare din Țara Oașului, pentru organizarea acestui eveniment la care au participat oșeni, codreni și maramureșeni. Natalia Lazăr a precizat că Primăria Negrești-Oaș și Casa de Cultură Negrești-Oaș s-au implicat în organizarea acestui festival prin sprijinirea meșteșugarilor din zonă, păstrători ai tradiției oșenești, care au fost prezenți la eveniment.

Sărmăluţe de post ca la mama acasă, palincă de Oaş, ouă roşii şi cozonac, imagini povestiri, şi amintiri despre locul din care oşenii stabiliţi în Portugalia au plecat în urmă cu atâţia ani , dar pe care l-au păstrat în suflet. Acestea au fost ingredientele unei seri de poveste organizată în Vinerea Mare de Primăria Oraşului Negreşti-Oaş, Ambasada României la Lisabona şi Institutul Cultural Român, sub titlul „ Acasă la oşeni”. Invitată de onoare, primarul Oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca a venit, însă încărcată cu de toate „ de la noi” şi s-a făcut din musafir, gazdă.

Evenimentul care face parte din Serile „ ACASĂ” ale Ambasadei României la Lisabona, a fost precedat de inaugurarea noului sediu al Institutului Cultural Român din capitala portugheză şi a avut ca gazde primitoare şi pe ambasadorul României la Lisabona, domnul Vasile Popovici şi consilierul diplomatic Mihaela Crăciun.

Inaugurarea expoziţiei artistului fotograf, Remus Ţiplea, Fragmente oşeneşti – O meu lar, Căminul meu a reînviat amintirea uliţelor satului, vecinilor, anotimpurilor, zilelor de lucru şi sărbătorilor, aşa cum erau toate acestea în anii copilăriei celor ce au plecat departe de casă. Imaginilor din tărâmul de vis al lui Remus Ţiplea li s-au alăturat peste drum acordurile din Bach ale violoncelistului Răzvan Suma, în Marea Catedrală Patriarhale a Lisabonei, din vecinătatea Institutului Cultural Român.

S-a mers apoi şi cu…colacul la nănaşi. Nu în fapt, ci prin vizionarea unui documentar care a adus astfel vechile obiceiuri de Paşte din Ţara Oaşului, până tocmai pe malul Atlanticului. Iar mândrele oşence şi sătmărence din Portugalia au făcut şi ele cinste momentului purtându-şi nealcoşe poalele, zadiile şi năframele portului lor popular, cusute cu atâta drag, pliu cu pliu şi mărgică cu mărgică, de mamele, mătuşile şi bunicile lor, aflate la acei dureroşi 4.000 de kilometri distanţă. Copilaşii au îmbrăcat şi ei portul popular „ de la noi” şi au mulţumit pentru oule şi cozonacii primiţi, cu o poezie de Paște. Nu-i lucru puţin, să nu credeţi! Deşi nu învaţă limba română la şcoală, se străduiesc să o vorbească cât de bine pot, aşa cum o învaţă acasă, de la mama şi tata.

Cât despre mine, autoarea acestui articol, am depănat povestea unui sat cu zâne din ţinutul de legendă al Oaşului, Cămărzana şi vă mai spun acum şi această poveste despre cât de frumos şi de firesc s-au îmbinat căpiţele de fân din feericele peisaje ale lui Remus Ţiplea, cu acordurile din Bach, cu sărmăluţele de post, zânele şi pricesnele.

Se spune că limba română şi portugheza sunt singurele din lume care exprimă dorul în acelaşi fel. Ba se mai spune că lusitanii de la noi au învăţat ce este acesta, pe vremea când romanii i-au surghiunit pe unii dintre ei prin părţile Daciei. L-au numit „ saudade”, iar acum ei au fado-ul şi noi… doinele. În această binecuvântată seară din Vinerea Mare, oşenii din Portugalia şi-au mai ostoit, însă puţin dorul cu o „fărâmă de acasă”. Hristos a înviat!

Karina Mureşanu Vlad

Sute de elevi din Negrești-Oaș au trecut în aceste zile pragul Muzeului Țării Oașului, acolo unde au asistat la demonstraţii de olărit și încondeiat ouă și la ateliere de creaţie, vizitând și expoziția meșteșugărească.

Vizitele s-au desfășurat în cadrul săptămânii ”Școala Altfel”, prilej cu care Muzeul a pregătit un program special.

Astfel, luni, elevii au participat la atelierul de creaţie (icoane pe sticlă, felicitări şi ornamente de Paşte) – organizat de Școala Gimnazială Nr. 3, învățător Irina Pop. Marți, pe lângă acest atelier, elevii au asistat la demonstraţia de olărit oferită de olarul Geza Istvanfi și la atelier de încondeiat ouă – Marcela Novac, Ciocăneşti (Bucovina).

Miercuri și joi, activitățile au fost completate cu expoziţia meşteşugărească a Floarei Finta (Tezaur Uman Viu), a Floarei Hotca (Luminător al satului) și a meşteşugarilor Ana Mare, Maria Finta ş.a.

În cadrul programului național ”Școala Altfel – Să știi mai multe, să fii mai bun!” , elevii din clasa I A de la Școala Gimnazială nr.1 Negrești-Oaș, coordonator inv. Kotai Angelica, au făcut o vizită la Biblioteca Orășenească.

Elevii din cadrul Clubului de lectură al clasei ” Curioșii” au fost încântați să descopere minunata lume a personajelor de basm.

Doamnele bibliotecare le-au oferit o modalitate mai atractivă de lectură , copiii interpretând un personaj îndrăgit dintr-o poveste.

Ziua Internațională a Romilor a fost sărbătorită marți la Negrești-Oaș, printr-un spectacol oferit de membrii comunității. Dintre oficiali, la eveniment au participat prefectul Eugeniu Avram, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, și primarul Aurelia Fedorca. În cadrul evenimentului a avut loc un concurs de poezii, de cântece și dans.

Oficialii prezenți i-au felicitat pe romi și le-au arătat susținerea pentru proiectele pe care le derulează, dar și sprijin pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi și integrarea lor în comunitate.

Ziua Internaţionalǎ a Romilor este sǎrbǎtoritǎ pe 8 aprilie întrucît pe 8 aprilie 1971, la Londra, a fost creatǎ Uniunea Internaţionalǎ a Romilor. La ora aceea romii s-au dotat cu un imn şi cu un drapel încǎrcat cu mai multe simboluri.

Culoarea verde a drapelului sugereazǎ pǎmîntul şi natura, albastrul sugereazǎ cerul, iar roata roşie de pe drapel aminteşte cǎ romii sunt originari din India, de unde au venit dupǎ un lung exod.

În România, ziua de 8 aprilie a fost consacrată drept “Sărbătoarea etniei romilor din România” prin Legea nr.66/2006, o iniţiativă legislativă a deputatului Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României.