Evenimente culturale

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit, luni, 9 noiembrie 2015, Medalia „Meritul Cultural” unui număr de 26 de artişti populari din toată țara, declarați Tezaur Uman Viu, printre care MĂTUȘA FLOARE FINTA din Negrești-Oaș.

Preşedintele a schimbat câteva cuvinte cu fiecare dintre cei 26 de artişti şi meşteşugari cărora le-a oferit medalia, inclusiv cu mătușa Floare Finta.
La finalul evenimentului, Klaus Iohannis i-a invitat pe medialiaţi să facă o poză de grup, aceştia oferindu-i mai multe obiecte tradiţionale. De la Floare Finta și delegația care a reprezentat orașul Negrești-Oaș, președintele a primit un clop și o traistă oșenească.

Președintele Klaus Iohannis nu a ezitat să încerce unele dintre cadourile primite, făcându-și fotografii cu acestea.

Primarul Aurelia Fedorca a declarat că e fericită când ne recompensăm valorile și mândră când ne promovăm zona.

”Mătușa Floare Finta a fost azi ambasadorul Țării Oașului la Cotroceni, acolo unde a fost decorată de președinte Klaus Iohannis cu medalia Meritul Cultural clasa I, pentru merite culturale deosebite, alături de alte tezaure umane vii din țară. Mătușa Floare i-a dăruit președintelui un clop oșenesc și o traistă. Mă bucur să văd că i-au plăcut și că le-a încercat. Sper ca aceste simboluri prețioase să-i aducă aminte de Țara Oașului. O felicit și cu această ocazie pe Floare Finta pentru tot ceea ce a dăruit Oașului! Dumnezeu să te țină cu noi cât mai mulți ani, mătușică Floare!” – a spus primarul orașului Negrești-Oaș.

Mătușa Floare Finta a fost însoțită la București de managerul cultural Natalia Lazar, care, în calitate de specialist, i-a întocmit mătușii Floare dosarul de candidatură, considerând-o o persoană reprezentativă pentru comunitatea din Țara Oașului.
Propunerea specialistului a fost susținută și de reprezentantul orașului Negrești-Oaș, primarul Aurelia Fedorca, care a recomandat-o cu căldură pe mătușa Floare în vederea obținerii titlului Tezaur uman viu.

Luni, 9 noiembrie a.c., mătușa Floare Finta, Tezaurul uman viu al Țării Oașului, este invitată la Palatul Cotroceni, alături de alte personalități care dețin acest titlu, pentru a participa la o ceremonie în cadrul căreia va fi decorată de către președintele Klaus Iohannis cu medalia Meritul Cultural clasa I, pentru merite culturale deosebite.

De asemenea, mătușa Floare va participa și la Gala tezaurelor umane vii organizată de Ministerul Culturii și Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, precedată de o expoziție meșteșugărească cu obiecte realizate de tezaurele umane vii ale României. Ea va fi însoțită la București de dr. Natalia Lazar, care, în calitate de specialist, i-a întocmit mătușii Floare dosarul de candidatură, considerând-o o persoană reprezentativă pentru comunitatea din Țara Oașului, subliniind contribuția substanțială adusă la păstrarea și reafirmarea identității culturale patrimoniale imateriale. Propunerea specialistului a fost susținută și de reprezentantul orașului Negrești-Oaș, primarul Aurelia Fedorca, care a recomandat-o cu căldură pe mătușa Floare în vederea obținerii titlului Tezaur uman viu.

Programul Tezaure umane vii, care-i vizează pe păstrătorii și transmițătorii culturii tradiționale, reprezintă una dintre inițiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte măsuri prin care păstrătorii și transmițătorii elementelor de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de recunoașterea și de vizibilitatea adecvată în rândul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Titlul Tezaur uman viu, care se acordă de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, este viager, personal și netransmisibil. Mătușa Floare Finta a obținut acest onorant titlu în anul 2012.

Peste 100.000 de clişee fotografice ale Tezaurului Ioniţă G. Andron au intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean din Satu Mare, acestea fiind cumpărate de instituție de la fiului artistului contra sumei de peste 60.000 de euro. Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Felician Pop, a declarat presei locale că după ce fotografiile, aflate în stare foarte bună, vor fi reinventariate, vor putea fi văzute şi de către vizitatorii instituţiei.

„Cele peste 100.000 de clişee au fost realizate de Ioniţă G. Andron pe parcursul a 50 de ani şi redau imagini din Ţara Oaşului pe care acesta a iubit-o atât de mult şi a surprins-o în diverse ipostaze cu ajutorul aparatului de fotografiat” a declarat Felician Pop pentru presa locală.

Născut la 20 aprilie 1917 în satul Racşa din Ţara Oaşului, în familia preotului greco-catolic Ioan Andron, originar din satul Pribileşti din Ţara Chioarului, după şcoala primară în satul natal, Ioniţă G. Andron urmează liceul la Satu Mare (1927-1934), apoi dreptul la Cernăuţi şi Cluj (1935-1940) şi teologia la Academia de Teologie Greco-Catolică din Cluj (1941-1944).

Ioniţă G. Andron a fost nu numai un fotograf ci şi un colecţionar pasionat, casa sa din Negreşti-Oaş adăpostind o colecţie etnografică şi de artă populară, un mic muzeu care a fost vizitat de mulţi călători prin Ţara Oaşului, printre care s-au numărat oameni de cultură şi ştiinţă din ţară şi străinătate” – menţionează pe site-ul memoria.ro, Ioniță Andron, istoric și muzeograf, fiul lui Ioniță G. Andron.

În perioada 07 – 10 septembrie, la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Măriuș a avut loc o tabără creștină la care au luat parte 30 de tineri creștin- ortodocși cu vârstele cuprinse între 11-17 ani.

Inițiatorul și organizatorul acestei tabere a fost Parohia Ortodoxă Tur, prin Asociația de tineret coordonată de preotul Radu Vasile Rusu, care a desemnat 25 de tineri participanți, în colaborare cu Parohia Ortodoxă Măriuș, reprezentată de preotul Petre Vamosi, care a desemnat un număr de 5 tineri participanți. Gazda acestei tabere a fost Mănăstirea Măriuș, avându-l ca stareț pe părintele arhimandrit Gherontie.

Sub deviza „Respectă, Ajută,Trăiește”, în cele trei zile s-au derulat diferite activități de inițiere, formare și educare în spirit creștin și umanitar; participare activă și necondiționată la respectarea regulilor și rânduielilor mănăstirești, a ajutorului gospodăresc și administrativ locațional precum și trăirea în duh creștinesc și frățesc; activități artistice educaționale: cerc de pictură religioasă, muzică etc. Nu au lipsit momentele de relaxare și divertisment.

Dragi negreșteni de acasă și de pretutindeni,

Vă mulțumesc pentru că ați participat în număr atât de mare la sărbătoarea orașului Negrești-Oaș. A fost cea mai mare participare înregistrată vreodată la sărbătoarea noastră. Forțele de ordine prezente pe străzi au estimat că sâmbătă seara s-au aflat în centrul orașului peste 8.000 de persoane, iar duminică seara – peste 12.000 de persoane. Sunt cifre impresionante, care arată că ați rezonat cu programul oferit la scenă, că pregătirile pe care le-am făcut nu au fost în zadar.

Vă mulțumesc pentru că ați fost gazde bune pentru miile de oaspeți veniți din toate părțile județului la manifestări, vă mulțumesc pentru că v-ați comportat exemplar.

Le transmit mulţumiri tuturor forțelor de ordine, polițiștilor, jandarmilor și agenților de poliție locală din Negrești-Oaș, care au asigurat permanent paza, protecția și ordinea în oraş, sponsorilor, angajaţilor Primăriei și ai instituțiilor subordonate, angajaților instituțiilor culturale și asociațiilor care s-au implicat în organizare, reprezentanților școlilor și voluntarilor Crucii Roșii, dar și reprezentanţilor mass-media locală și regională pentru promovarea evenimentului.

Nu în ultimul rând le mulțumesc artiștilor care au evoluat pe scenă pentru că ne-au adus atâta bucurie.

Totodată, vreau să adresez celor afectaţi de deranjul inerent unei manifestări de o asemenea anvergură scuzele de rigoare şi să vă mulţumesc, în acelaşi timp, pentru înţelegerea arătată.

De azi, lucrurile revin la normal, ne-am reîntors la muncă și punem umărul la dezvoltarea orașului.

La mulți ani, Negrești-Oaș! La mulți ani, negreșteni de pretutindeni! Ne revedem anul viitor!

PRIMAR AURELIA FEDORCA

Un număr de 30 de cupluri care au împlinit în acest an 50 de ani de căsătorie au fost premiate duminică, 16 august, în cadrul Festivalului „Zestrea Oașului” din Negrești-Oaș.

Fiecare cuplu a primit din partea Primăriei și a Consiliului Local o diplomă și suma de 500 de lei. Primarul Aurelia Fedorca a felicitat personal toate cuplurile prezente.

“În acest fel de exprimăm recunoştinţa faţă de vârstnicii noştri care au reuşit să petreacă împreună cu bune şi rele 50 de ani de căsătorie. Ei sunt un model pentru noi şi pentru copiii noştri şi trebuie să apreciem şi să răsplătim acest lucru”, a declarat primarul Aurelia Fedorca.

Duminică, 16 august, a avut loc resfințirea bisericii istorice din Parohia Ortodoxă Negrești-Oaș. Slujba a început la ora 09.00, în prezența unui număr mare de credincioși.

Slujba de târnosire a bisericii a fost săvârșită de Arhiereul vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Justin Sigheteanul, împreună cu un sobor de preoți.

FOTO: ALEXANDRU FEHER

Biserica a fost construită în perioada 1847-1857, sub păstorirea preotului Ioan Anderco. Prima pictură a fost realizată de Otto Kautnik din Bustino, iar icoanele au fost pictate de canonicul Șerban Michail în 1880, restul icoanelor de pe catapeteasmă și din altar fiind executate de pictorii Bodnar Ferenc în 1852 și Scheizner în perioada 1854-1855.

În 1975-1978 se repictează biserica de către Răileanu Andrei din București. În anul 1979 au fost realizate lucrări la catapeteasmă, amvon, strănile laterale, ușile și poarta de lemn a bisericii. În 27 iulie 1980 lucrările au fost binecuvântate de PS Vasile Coman, Episcop al Oradiei.

În urma unor ample lucrări de restaurare interioară și renovare exterioară, realizate prin grija preotului paroh Mihai Feher, sprijinit de credincioși și Consiliul Parohial, în perioada 2013-2015, biserica a fost resfințită azi, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de slujire liturgică în acest sfânt lăcaș.

În data de 16 august, în contextul evenimentelor dedicate Zilelor Orașului Negrești Oaș, va avea loc și resfințirea bisericii istorice din Parohia Ortodoxă Negrești -Oaș, dat fiind faptul că se împlinesc 160 de ani de slujire liturgică în acest sfânt lăcaș.

În perioada 2013-2015, sub îndrumarea PC Protopop Pr. Mihai Feher, s-au executat ample lucrări de renovare și înfrumusețare interioară și exterioară a bisericii parohiale.

În duminica zilei de 16 august, începând cu ora 9.00, PS JUSTIN Hodea Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, va săvârși slujba de târnosire a bisericii, iar mai apoi, de la ora 10, va săvârși Sfânta. Liturghie Arhierească alături de un sobor larg de preoți și diaconi, în prezența tuturor credincioșilor din orașul Negrești Oaș și din localitățile învecinate, respectiv oficialitățile locale și județene.

Istoricul sumar al bisericii istorice parohiale din Negrești Oaș
În perioada 1847-1848 au început lucrările de zidire a bisericii cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” din Negrești Oaș, terminată în 1857, sub păstorirea preotului Ioan Anderco.

Este o construcție masivă de zid de piatră de carieră și cărămidă arsă, în stil neobaroc, prezentând caractere romane cu puternice arcuri și bolți interioare.

Biserica are un plan sală cu dimensiunile de 12x35m. Absida altarului este semicirculară nedecroșată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară cu câte patru unități boeme de fiecare parte. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul clopotniță (cu două clopote) angajat navei, a cărui șarpantă este în formă de bulb acoperită cu tablă.

La zidirea bisericii au participat mai mulți meșteri, arhitecți, zidari, sculptori și pictori, astfel: Molnar Dumitru, Vaidavschi, Scheizner și Otto Kautnik.

Prima lucrare de pictură a fost realizată de Otto Kautnik din Bustino, iar icoanele împărătești au fost pictate de canonicul Șerban Michail în 1880, restul icoanelor de pe catapeteasmă și din altar fiind executate de pictorii Bodnar Ferenc în 1852 și Scheizner în 1854-1855.

În turnul bisericii au fost așezate trei clopote aduse de la biserica veche de lemn, iar în 1877 s-a cumpărat un clopot mare care există și azi în turn, în greutate de 800 kg. Cele trei clopote vechi au fost confiscate de armata ungară, rămânând cel mare, iar în 1954 s-a procurat încă un copot de 400 kg.

În anul 1947 biserica a fost repictată în tempera de pictorul Schnel Carol din Satu Mare și zugravul Bihun Vasile din Seini, dar pictura a fost de calitate mediocră sub aspect artistic și tehnic.

La data de 14 august 1955 biserica a fost sfințită de PS Valerian Zaharia, Episcop al Oradiei.

În 1975-1978 se repictează biserica de către Răileanu Andrei din București. În anul 1979 au fost realizate lucrări din nou la catapeteasmă, amvon, strănile laterale, ușile și poarta de lemn a bisericii, lucrări datorate meșterului Pop din Surduc, jud. Sălaj, iar candelabrele deosebite din lemn realizate la M-rea Cernica. În 27 iulie 1980 lucrările au fost binecuvântate de PS Vasile Coman, Episcop al Oradiei.

În urma unor ample lucrări de restaurare interioară și renovare exterioară (s-a recondiționat pictura icoanelor de pe catapeteasmă și a brâului din interiorul bisericii, iconostasul, candelabrele, amvonul și strănile de jur împrejur, s-au confecționat din nou băncile din naosul bisericii și mobilierul din Sf. Altar, s-a placat pardoseala interioară cu parchet și granit, s-a reorganizat Sfântul Altar prin rezidirea Sfintei Mese și dotarea cu obiecte noi de cult, s-au pavat aleile din jurul bisericii cu piatră naturală, s-a reconstruit pridvorul pronaosului, s-a vopsit din nou acoperișul și s-a rezugrăvit exteriorul bisericii), realizate prin grija preotului paroh Prot. Mihai Feher, sprijinit cu jertfă și responsabilitate de credincioși și Consiliul Parohial, în perioada 2013-2015, biserica va fi resfințită de PS JUSTIN Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Maramureșului și Sătmarului, la data de 16 august 2015, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de slujire liturgică în acest sfânt lăcaș.

Șirul preoților parohi menționați de istorie: Pap (1493)… Iacob Popa (1719), Toma Lazăr și Andrei Lazăr (1727), Toma Szaplonczay (1741), popa Lup (1748), Mihai Pop din Sarasău (1749-1754), Teodor Farkas și popa Constantin (1768), Iacob Pop, Iacob Berendi (1774), Demetriu Cicio (1784), Ioan Banc (1785-1806), Alexa Pop (1790), Teodor Dunca (1792), prot. Ioan Pop (1806-1814), Simeon Pop (1814-1817), Ioan Pop de Torokfalu (1822-1839), prot. Ioan Anderco (1839-1857), Simion Mosolygo din Firiza (1857-1863), Iacob Pop (1863-1866), Andrei Demian (1866-1908), Emanuel Pop și Nicolae Lupan intermediari (1881-1886), Atanasie Demian (1908-1923), prot. Cecil Demian (1923-1946), prot. Strâmbu Gheorghe (1946-1952), prot. Ungur Toader (1952), prot. Ioan Ursu (1952-1968), Ierom. Roman Braga (1965-1967), Ioan Popa (1968), Mircea Andron (1968), Viorel Mihăilă (1969-1994), prot. Mihai Feher (din 1982 până azi), Pr. Ioan Pop (din 1994 până azi), Pr. Ioan Dobie (2000-2009), Pr. Marcel I. Malanca (din 2009 până azi).

Întocmit de Pr. Marcel Malanca, 2015