Evenimente culturale

Ziua Culturii Naționale și împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu a fost sărbătorită vineri, 15 ianuarie 2016, la Negrești-Oaș printr-o serie de manifestări cultural-artistice.

Programul oficial a început la ora 10.00, la Biblioteca Orășenească din Negrești-Oaș, acolo unde a avut loc o expoziție de carte intitulată „Mihai Eminescu – poetul nepereche”.

De la ora 12.30, la Catedrala Ortodoxă, a avut loc un parastas de pomenire a poetului național al românilor, Mihai Eminescu, și momente muzicale cu Trio Fantesia de la Filarmonica „Dinu Lipatti” Satu Mare.

Manifestările au continuat la ora 13:00 la bustul poetului Mihai Eminescu din parcul central, unde au fost depuse flori de către reprezentanți ai instituțiilor publice și ai instituțiilor de învățământ.

În paralel, între orele 9:00 – 15:00, la Muzeul Țării Oașului, Galeria de artă „Dr. Mihai Pop”, a putut fi vizitată gratuit expoziția de fotografie ”Versus, dar împreună”.

Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită în aceste zile și de instituțiile de învățământ din Negrești-Oaș care au pregătit programe proprii.

Manifestările au fost organizate de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș, Casa Orășeneasca de Cultură, Muzeul Țării Oașului, dar și de instituțiile de învățământ din oraș.

Ziua Culturii Naționale și împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu va fi sărbătorită vineri, 15 ianuarie 2016, la Negrești-Oaș printr-o serie de manifestări cultural-artistice.

Programul oficial va începe la ora 10.00, la Biblioteca Orășenească din Negrești-Oaș, acolo unde va avea loc o expoziție de carte intitulată „Mihai Eminescu – poetul nepereche”.

De la ora 12.30, la Catedrala Ortodoxă va avea loc un parastas de pomenire a poetului național al românilor, Mihai Eminescu, și momente muzicale cu Trio Fantesia de la Filarmonica „Dinu Lipatti” Satu Mare.

Manifestările vor continua la ora 13:00 la bustul poetului Mihai Eminescu din parcul central, unde vor fi depuse flori de către reprezentanți ai instituțiilor publice și ai instituțiilor de învățământ.

În paralel, între orele 9:00 – 15:00, la Muzeul Țării Oașului, Galeria de artă „Dr. Mihai Pop”, poate fi vizitată gratuit expoziția de fotografie ”Versus, dar împreună”.

Ziua Culturii Naționale va fi sărbătorită în aceste zile și de instituțiile de învățământ din Negrești-Oaș care au pregătit programe proprii.

Manifestările sunt organizate de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș, Casa Orășeneasca de Cultură, Muzeul Țării Oașului și instituțiile de învățământ din oraș.

Vă invităm să participați la manifestări!

Sute de negreșteni și-au primit duminică colindătorii la Muzeul în aer liber, ansamblurile și grupurile participante la cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă. În centrul evenimentului s-a aflat tezaurul uman viu Floare Finta, care a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Negreşti Oaş.

La eveniment au participat și prefectul Eugeniu Avram, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu și deputatul Ovidiu Silaghi.

Parada colindătorilor
Festivalul a început sâmbătă cu primirea grupurilor de colindători din Ucraina și Republica Moldova și cu un simpozion transfrontalier. Duminică, de la ora 11.00, oaspeţii şi gazdele au participat la Sfânta Liturghie la Catedrala Ortodoxă, iar de la ora 12.00 a avut loc parada colindătorilor spre Muzeul în aer liber al Ţării Oaşului.

Floare Finta, cetățean de onoare al Negreștiului
De la ora 12,30 a avut loc deschiderea oficială a festivalului, care a început cu decernarea titlului de cetăţean de onoare al oraşului Negreşti-Oaş tezaurului uman viu Floare Finta.

„Ţara Oaşului este prezentă pe lista patrimoniului imaterial prin tezaurul uman viu mătuşa Floare Finta care a fost premiată în 2012 când a primit acest onorant titlu conferit de Ministerul Culturii din România, apoi a fost premiată de Preşedinţie, în urmă cu o lună, şi iată că într-un final autorităţile locale îi oferă un onorant titlu de cetăţean de onoare al oraşului Negreşti Oaş”, a spus Natalia Lazăr, directorul Casei de Cultură Negreşti Oaş.

“Acest festival nu ar fi atât de frumos dacă nu am avea-o alături de noi pe cea care ne-a învăţat să preţuim datinile, obiceiurile, cea care ne învaţă în fiecare zi să le ducem mai departe”, a declarat primarul Aurelia Fedorca.

„Mulţumesc la toţi că am ajuns aceste zile. Mulţumesc lui Dumnezeu!”, a spus Floare Finta.

În vârstă de 82 de ani, Floare Finta şi-a transformat locuinţa într-un mic muzeu al Ţării Oaşului, ea participând la numeroase târguri şi evenimente unde prezintă obiceiuri din Oaş.

Mesaj pentru oșenii din diaspora
Primarul Aurelia Fedorca le-a mulțumit tuturor ansamblurilor și grupurilor de colindători pentru că au venit din toată zona la Negrești-Oaș.

“Vă mulţumesc, dragi colindători, veniţi din toate colţurile judeţului, din Maramureş şi de dincolo de Tisa, de la fraţii noştri din Ucraina şi de peste Prut, din Moldova, pentru că ne încântaţi sufletul cu aceste minunate colinde şi ne faceţi cunoscute tradiţiile în întreaga ţară şi peste hotare”, a spus primarul Aurelia Fedorca.

Aceasta a amintit că Sărbătorile de Iarnă reprezintă pentru oşenii plecaţi la muncă în străinătate un moment în care se reîntorc în sânul familiei, iar Festivalul de Datini a reprezentat un bun prilej de a sărbători, împreună, întreaga comunitate a Ţării Oaşului.

“Fiecare final de an este un moment de bilanţ, în care analizăm ce este bine şi ce este rău, dar cel mai important este momentul în care se reîntregeşte familia pentru a celebra viaţa şi iubirea. Doresc să le spun tuturor negreştenilor ”Bine v-aţi reîntors, dragi negreşteni” care vă duceţi veacul peste graniţe. Ştiu că v-a fost dor de noi, dar şi nouă ne-a fost dor de voi. Cunosc sentimentul, pentru că ambele fete îmi sunt plecate afară. Vă felicit pentru tot ce faceţi acolo, pentru modul în care munciţi, pentru că daţi valoare lumii şi Europei. Vă asigur că noi, cei de acasă, vom face lucrurile astfel încât atunci când vă reîntoarceţi să le găsiţi aşa cum vă doriţi”, a mai spus primarul Aurelia Fedorca.

Purtați de gândul de a pune în lumină tradițiile, avem deosebita onoare de a vă invita, în 26-27 decembrie 2015, la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă. Evenimentul este organizat de Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş, Casa Orăşenească de Cultură Negreşti-Oaş, Muzeul Ţării Oaşului, în colaborare cu Consiliul Județean și Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare.

Prin organizarea Festivalului Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă, organizatorii şi-au propus să crească gradul de implicare a copiilor/ tinerilor, şi nu numai, în activităţi privind păstrarea şi conservarea tradiţiei populare şi, totodată, să încerce o promovare „altfel” a acestor tradiții, a potențialului turistic al zonei, contribuind astfel şi la îmbunătățirea imaginii de țară şi la creșterea atractivității turistice.

În anii trecuți, festivalul a fost organizat în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Turism, a căpătat plus valoare și a crescut în calitate. Și în acest an, Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă de la Negrești-Oaș, din Țara Oașului, se află pe lista evenimentelor promovate de Autoritatea Națională pentru Turism.

PROGRAMUL FESTIVALULUI

Sâmbătă, 26 decembrie 2015

• Sosirea invitaților/ grupurilor de colindători din Ucraina și Republica Moldova
• Dezbatere pe tema „Sărbătorile de iarnă la românii de pretutindeni”

Duminică, 27 decembrie 2015

• Începând cu ora 10,00 – sosirea invitaților/ grupurilor de colindători
• Ora 11,00 – participarea la sfânta liturghie  (opţional)
• Ora 12,10 – 12,30 – Parada colindătorilor(de la catedrală / primărie – str. Victoriei –  spre Muzeul în aer liber al Ţării Oaşului – str. Livezilor)

La Muzeul în aer liber al Ţării Oaşului

• Ora 12,30 – Deschiderea oficială a festivalului, decernarea titlului „Cetăţean de onoare al oraşului Negreşti-Oaş” d-nei Finta Floare – Tezaur Uman Viu
• Ora 13,00 – 14,30 – Festivalul concurs al Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă – prezentarea momentelor artistice

La locul de servire a mesei

• Ora 14,00 – 15,30 – servirea mesei
• Ora 15,30 – Premiereatuturor formaţiilor participante

Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș, Ella Bella şi prietenii ei din YupiiiLandia vă invită să luaţi parte la cel mai mare spectacol pentru copii.

Îndrăgita animatoare Ella Bella și Crăciunițele vor oferi în zilele de 12 și 13 decembrie 2015 spectacole pentru cei mici la bradul de Crăciun de lângă Catedrala Ortodoxă din Negrești-Oaș.

Spectacolele vor fi organizate atât sâmbătă, cât și duminică, de la ora 15,30 la 17,30.

Vă așteptăm cu drag!

Moș Nicolae a sosit, duminică, 6 decembrie, cu multe daruri pentru miile de copii din Negreşti-Oaş. El nu a venit singur ci însoțit de Mirela și Gașca Zurli, dar și cu atmosfera sărbătorilor de iarnă prin aprinderea iluminatului ornamental.

Peste 2000 de copii, însoțiți de părinți sau bunici, au venit la scena amenajată lângă Catedrala Ortodoxă pentru a cânta și a dansa împreună cu Gașca Zurli, care a oferit un spectacol de zile mari. După spectacol, copiii l-au vizitat pe Moș Nicolae, care îi aștepta lângă bradul împodobit din camera cu daruri amenajată în sediul Primăriei Negreşti Oaş. Aici, fiecare copil și-a primit cadoul de la Moș.

Primarul Aurelia Fedorca i-a mulţumit Moşului pentru că a trecut pe la copiii din Negreşti – Oaş și le-a făcut tuturor o surpriză: au aprins împreună iluminatul ornamental de sărbători.

Toţi copiii, părinţii şi bunicii au aplaudat atunci când peste Negreşti-Oaş s-a aşternut spiritul sărbătorilor de iarnă.

La Muzeul Țării Oașului din Negrești-Oaș a avut loc sâmbătă după-amiaza vernisajul celei de-a VI-a ediții a expoziției naționale de fotografie ”Versus dar Împreună”. Expoziția curpinde imagini tulburătoare cu soldații din Ucraina din cele mai fierbinți puncte de pe linia frontului, o incursiune în locurile pe care România le vrea uitate, o poveste emoționantă despre un filosof care s-a rupt de lumea consumeristă în fostul oraș minier Anina, povești în imagini din Țara Oașului și din Maramureș, dar și serii impresionante de portrete.

Organizatorii, fotografii negreșteni Emilian Moldovan, Remus Țiplea și Romeo Komaromi afirmă că expoziția din acest an este cea mai valoroasă din cele șase organizate până acum. Și asta pentru că aici expun cei mai buni și mai pasionați 25 de fotojurnaliști și fotografi ai momentului din toată țara.

Una dintre cele mai premiate serii este cea a Ioanei Moldovan, fotojurnalist în zone de conflict. Ioana a adus la Negrești-Oaș o serie despre soldații din Ucraina care luptă împotriva separatiștilor.

Stabilită la Londra, Alecsandra Raluca Drăgoi aduce la Negrești-Oaș seria Kenya, o serie în premieră, cu care va intra anul viitor în competiția National Geographic Traveller.

La fel de valoroasă este ”Călătoria prin Sahara” a fotojurnalistului George Popescu. Din Mauritania, expoziția ne poartă în Cuba, acolo unde Gabriel Bălănescu și-a fotografiat propria nuntă.

Mai aproape, în Europa, fotograful – gazdă Romeo Komaromi face o incursiune prin misterele Parisului, dar prezintă și o poveste de vânătoare de la noi.

Țara Oașului este ilustrată de Remus Țiplea – și el fotograf gazdă – printr-o serie cu mult succes la public, dar și cu valoare documentară: ”Iuhașii”. Este povestea uimitoare a crescătorilor de oi din Oaș.

Serii pitorești din Maramureș au expus al treilea fotograf- gazdă Emilian Moldovan ( povestea satului), maramureșeanul Vasile Dorolți, dar și Marin Moldovan, artistul care spune în fotografii povestea potcovitului boilor din această regiune. De asemenea, Hajdu Tamas a venit cu secvențe pline de umor din cartierele din Baia Mare.

Foarte cunoscut în zonă, talentatul fotograf Petruț Călinescu a adus cu el o nouă serie de fotografii din ciclul ”Mândrie și Beton”, realizate în această vară. O poveste despre oșenii și maramureșenii plecați la muncă în străinătate care își fac acasă case mari și reci. ”Când o să ne ducem noi, ăștia bătrâni, n-o să mai aibă grija nimeni de casele astea. Așa cum ai noștri au dormit la început p-afară, prin case abandonate, pe unde au apucat, așa o să se aciueze și în casele astea cine-o nimeri” – e mărturisirea lui Vasile M., din Moișeni, făcută fotografului Petruț Călinescu.

Ioana Cârlig și Marin Raica au adus un foto-documentar de succes, “Post-Industrial Stories”, o serie care surprinde declinul industrial al României postdecembriste. Timp de trei ani, cei doi fotografi au călătorit prin ţară şi au documentat efectele procesului de dezindustrializare atât asupra peisajului, cât şi asupra comunităţilor. Rezultatul este uimitor.

O poveste cutremurătoare vine din fostul oraș minier Anina și îi aparține lui Oliver Merce, un fotograf din Timişoara, care realizează portrete tulburătoare în alb-negru. În august 2014, el începuse un proiect în care documenta viaţa oamenilor din oraşul minier Anina, când a dat peste Juju, un filosof de 75 de ani care locuieşte în baraca de paznic a minei abandonate din oraş. De atunci, Oliver s-a tot întâlnit cu Juju ca să discute despre viaţă şi libertatea omului care s-a rupt de lumea consumeristă în care trăim.

Expoziția a fost completată de șase serii de portrete expresive, dar și cu momente din spatele scenei unui concert de rock din Transilvania, suprinse de Sorin Vidis.

Fotografi expozanți: Emilian Moldovan, Remus Țiplea și Romeo Komaromi – organizatori; invitați: Alecsandra Raluca Drăgoi, Anca Cernoschi, Anca Mitroi, Andreea Retinschi, Bogdan Boghitoi, Cristina Venedict, Daniel Bălțat, Gabriel T. Bălănescu, George Popescu, Hajdu Tamas, Ioana Cârlig, Ioana Moldovan, Marin Raica, Liviu Cocicodar, Marin Moldovan, Natalia Ciobanu, Oliver Merce, Petruț Călinescu, Sorin Vidis, Tadao Shibata, Tibor Laszlo Olah, Vasile Dorolți.

Expoziția a fost organizată în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș și Muzeul Țării Oașului.

Sute de zâmbete, chipuri fericite și noi senzații au trăit copiii de la Centru Școlar pentru Educație Incluzivă din Negrești-Oaș și cei de la Casa de Tip Familial Alexandra din Amați.

Alți copii, voluntari cu suflet mare de la Liceul Teoretic Negrești Oaș, și profesoriii lor, în parteneriat cu Primăria Negrești-Oaș, le-au oferit moemnte pe care nu le vor uita prea repede, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

Împreună, voluntarii și copiii cu dizabilități au desenat reni, brazi și moși, în speranța că Moșul bun va auzi strigătul lor. Și l-a auzit, pentru că această zi a fost pentru ei una rară. O zi în care au fost și ei copii normali, au cântat și s-au bucurat. Și au primit daruri!

Duminică, 29 noiembrie a.c., la Mănăstirea Bicsad, a avut loc lansarea volumul Țara Oașului – studii de istorie, de toponimie și relații interconfesionale, scris de dr. Adrian Rezeanu, cercetător științific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române București, sectorul dialectologie și onomastică și pr. dr. Emanuel Rus, starețul Mănăstirii Bicsad, un asiduu luptător întru păstrarea valorilor ortodoxiei.

Cartea a fost prezentată numerosului auditoriu de cercetător științific Ștefan Vișovan, dr. Natalia Lazar și prof. Mihai Big, moderator fiind pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru. După cum autorii înșiși mărturisesc, studiile de istorie, toponimie și relații interconfesionale însumate în volum surprind realități ale Țării Oașului, prioritară fiind clarificarea unor probleme nesoluționate în timp și care, spun autorii, ar putea degenera.

Cartea cuprinde studii de istorie ce prezintă această oază de românism, Țara Oașului și centrul spiritual Mănăstirea Bicsad și ample studii de toponimie care analizează, exhaustiv, conținutul semantic al oiconimelor (denumiri de așezări omenești) din Țara Oașului, dovadă vie a românismului acestei zone etnografice. Analiza semantică și de structură a numelor satelor din Țara Oașului dovedește încadrarea acestora în sistemul toponimic românesc unitar. Aspectul toponimic este completat de studiile de viconimie (denumirile căilor de acces) și dittonimie (denumiri de firme) aplicate pe orașul Negrești-Oaș. Volumul e întregit de o analiză a relațiilor interconfesionale, cu aspecte ale ecumenismului și accente de toleranță religioasă, dar și cauzele neînțelegerilor dintre ortodocși și greco-catolici.