Evenimente culturale

O dublă lansare a avut loc miercuri la Muzeul Țării Oașului din Negrești-Oaș, acolo unde artistul fotograf Adrian Chira a adus în fața negreștenilor iubitori de artă și de frumos expoziția personal și cartea “Origine. Experiențe ale temporalității”. Atât expoziție cât și cartea au fost inspirate din teza de doctorat a lui Adrian Chira a cărei subiect a fost rolul fotografiei în arta contemporană.

Gazda evenimentului a fost directorul Muzeului Țării Oașului, Natalia Lazăr, cea care a vorbit despre artist.

Prezentă la eveniment, primarul Aurelia Fedorca i-a mulțumit artistului Adrian Chira pentru că a ales Negreștiul pentru acest dublu eveniment.
„Suntem onorați să avem oaspete și expozant pe unul dintre cei mai importanți artiști ai Transilvaniei. Faptul că Adrian Chira a ales Negreștiul pentru a-și prezenta această importantă expoziție de fotografii, alături de cartea care vine să o completeze și să o descifreze ne onorează. Îi mulțumesc lui Adrian Chira pentru șansa pe care ne-a oferit-o prin această expoziție eveniment, pentru că bucură comunitatea noastră iubitoare de artă și de frumos. De asemenea, le mulțumesc negreștenilor care i-au fost alături și artiștilor care au venit la noi de la tabăra de arte plastice care de desfășoară în județul vecin”, a declarat primarul Aurelia Fedorca.

Adrian Chira a explicat că expoziția, care cuprinde fotografii realizate în decurs de 15 ani, este de fapt o căutare, o investigație în spațiul realității înconjurătoare prin intermediul fotografiei. „Este un drum al căutarii acelor imagini care se găsesc într-o vecinătate, a originii devenirii fiecăruia dintre ele. Și când vorbesc despre origine mă refer, în primul rând, la timp, la temporalitate, la ceea ce înseamnă devenirea atemporală a fiecărui lucru, a fiecarei înființări, a existenței în general, dar și a lucrurilor care ne înconjoară”, a spus artistul.

Miercuri, 27 mai 2015, începând cu ora 14,00, la Galeria de artă „Dr. Mihai Pop” de la Muzeul Țării Oașului va avea loc un dublu eveniment propus de artistul Adrian Chira: o expoziție personală de fotografie și prezentarea cărții-album „Origine. Experiențe ale temporalității”.

„Este de fapt o căutare, o investigație în spațiul realității înconjurătoare prin intermediul fotografiei. Este un drum al căutarii acelor imagini care se găsesc într-o vecinătate, a originii devenirii fiecăruia dintre ele. Și când vorbesc despre origine mă refer, în primul rând, la timp, la temporalitate, la ceea ce înseamnă devenirea atemporală a fiecărui lucru, a fiecarei înființări, a existenței în general, dar și a lucrurilor care ne înconjoară”, spune artistul Adrian Chira.

Muzeul Țării Oașului se alătură pentru prima oară, sâmbătă, mișcării de promovare națională și europeană a muzeelor, Noaptea Muzeelor. Sâmbătă, 16 mai, între orele 18,00 – 24,00, doritorii sunt așteptați la Galeria de Artă „Dr. Mihai Pop” de la Muzeul Țării Oașului, unde va putea fi vizitată expoziția etnografică a Țării Oașului și unde se vor putea audia momente muzicale susținute de Trio Fantezia – Filarmonica „Dinu Lipatti” Satu Mare.

Începând cu anul 2004, publicul românesc se bucură de o noapte în care muzeele din toată țara își deschid porțile cu expoziții speciale pentru a celebra, alături de multe alte instituții similare din Europa, Noaptea Muzeelor.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România este coordonatorul acestui eveniment de amploare, iar Muzeul Țării Oașului se alătură acum, pentru întâia oară, acestei mișcări de promovare națională și europeană a muzeelor.

Negreștenii sunt invitați să redescopere frumusețea lucrurilor mărunte participând sâmbătă, 9 mai 2015, la Festivalul Luminii, care va avea loc în parcul de la Obelisc, de la ora 20.30. ”O idee, un alt fel de festival, un spațiu de manifestare artistică a tinerelor talente, o atmosferă unică timp de 3 ore…”, așa anunță organizatorii evenimentul pe pagina de Facebook.

Evenimentul este susținut și de primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca.

Cercetașii României au hotărât ca anual, timp de câteva ore, să le amintească membrilor comunității locale de bucuria lucrurilor mărunte și împreună cu partenerii lor să transforme oraşele în care trăiesc într-un spațiu magic, în care fiecare dintre noi să redevină copil și să descoperim ca tineri sau adulți, lucrurile care ne fac mai fericiți.

Festivalul Luminii este un eveniment național sincron, organizat anual de către membrii Organizației Naționale “Cercetașii României” și tinerii voluntari locali. În anul 2015, festivalul ajunge la cea de-a 10-a ediție, și se va desfășura la nivel național pe toată durata lunii mai.

Cum a apărut ideea
Ideea a apărut în anul 2004, când câțiva cercetași din Cluj-Napoca au încercat să le amintească oamenilor de fumusețea lucrurile mărunte din viața lor. Unindu-și forțele au realizat prima ediție a evenimentului, intitulat atunci Seara Viselor Împlinite, când clujenii prezenți au așezat, pe lacul din Parcul Central, aproximativ 200 de cutiuțe confecționate din hârtie, cu lumânări aprinse înăuntru, trimițând odată cu ele și visele lor, cât și dorința de a deveni realitate. De atunci, festivalul a continuat, în fiecare an,cu denumirea de Festivalul Luminii, iar din 2008 a devenit eveniment național, fiind organizat sincron de mai multe centre locale.

Mii de oșeni au participat duminică la cea de-a 59 ediție a Sâmbrei Oilor care a avut loc pe dealul de la Huta Certeze.

Festivitatea de deschidere a avut loc la ora 11:00, când pe scenă au urcat, pe lângă edilii locali şi reprezentanţi ai administraţiei publce din Satu Mare şi invitaţi ai politicienilor sătmăreni, între care Liviu Pop – ministru delegat pentru Dialog Social, vicepreședintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu, deputații Andreea Paul şi Romeo Nicoară, senatorul Gheorghe Flutur, şi Ilie Bolojan, primarului municipiului Oradea.

Primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, a fost cea care a făcut oficiile de gazdă.

”Au trecut 59 de ani de când ne adunăm atât de mulți aici și nu pot decât să fiu mândră că azi arătăm iar lumii întregi că în aceast parte de țară ne păstrăm tradițiile cu sfințenie și, în ciuda greutăților vremurilor pe care le trăim, nu uităm să fim ospitalieri, să ne primim oaspeții cu brațele deschise”, a declarat Aurelia Fedorca.

Îmbrăcat în straie autentice oşeneşti, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Şef, s-a declarat oşan pentru o zi.

„În Ţara Oaşului, tradiţiile, obiceiurile şi spiritul s-au păstrat datorită oşenilor, care sunt oameni harnici şi gospodari, care nu uită că sunt români chiar dacă mulţi dintre ei muncesc în străinătate, Muncesc afară dar îşi construiesc casele aici, deoarece îi cheamă glia înapoi” – a declarat Adrian Ştef.

Primărul oraşului Negreşti Oaş, Aurelia Fedorca, a confirmat că există discuţii cu privire la mutarea, începând cu anul viitor, a locului sâmbrei, de la Huta Certeze la Luna Şes:

„Există o astfel de propunere şi este posibil de realizat deoarece Zona Turistică Luna Şes are şi ea numeroase sâmbre. Aici avem mereu probleme deoarece terenurile pe care are loc sâmbra sunt revendicate. Deocamdată nu s-a luat o decizie în acest sens deoarece nu am dorit să perturbăm un obicei deja cu tradiţie în acest loc” – a declarat Aurelia Fedorca.

Ajunsă la cea de-a 59-a ediţie, Sâmbra Oilor este cea mai importantă serbare câmpenească din Ţara Oaşului, care consfinţeşte ocupaţia tradiţională a păstoritului. Sâmbra se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut.

O seară magică – așa ar putea fi descrisă în câteva cuvinte seara de sâmbătă când a avut loc recitalul extraordinar susținut de maeștrii liedului la Negrești-Oaș. Maestrul bariton George Emil Crâsnaru, soprana Bianca Luigia Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu au ridicat sala în picioare de mai multe ori, strângând nu doar ropote de aplauze ci și suspine, semn că muzica le-a mers la suflet.

Primarul Aurelia Fedorca s-a declarat impresionată de prestația artiștilor afirmând că astfel de concerte ar trebui să aibă loc mai des la Negrești-Oaș.

”Mă bucur că am putut facilita acest recital pentru negreșteni, sunt mândră că am avut invitați de această talie și fericită că evenimentul în sine a fost unul de mare succes. Negreștenii au gustat această muzică și s-au declarat impresionați. Voi face tot ce îmi stă în puteri să organizăm mai des astfel de evenimente la Negrești-Oaș”, a declarat primarul Aurelia Fedorca. Negreștenii s-au declarat și ei încântați de muzica înalților oaspeți și satisfăcuți că au putut participa la un recitat de o asemenea valoare.

Concetul ”Cele mai frumoase lieduri” a avut loc în sala de festivități a Protopopiatului Ortodox Oaș și a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș și Casa de Cultură Negrești-Oaș.

George-Emil Crâsnaru (bas-bariton), de la Universitatea „Robert Schumnan” Dusseldorf, unul dintre cei mai importanți interpreți români de operă și lieduri este primul interpret român de operă lirică care a urcat pe scena teatrului Scala din Milano. Bianca Luigia Manoleanu s-a impus în arta interpretativă ca soprană cu o foarte mare forţă de expresie, cu o frazare impecabilă şi o distincţie aparte. Face un duo remarcabil cu pianistul Remus Manoleanu, alături de care a susținut concerte în toată lumea.

Cea de-a 59 ediție a tradiționalei serbări câmpenești ”Sâmbra Oilor” va avea loc duminică, 3 mai 2015, pe dealul de la Hura Certeze. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului Satu Mare, Primăria şi Consiliul Local Negreşti Oaş, respectiv Primăria şi Consiliul Local Certeze.

Deschiderea oficială va avea loc la ora 11.00, pe scena amenajată pe dealul de la Huta. Programul va fi deschis de un ”moment de sâmbră” cu ansamblurile Oașul, Sânzâienele, Măgura și Bixadul.

Programul la scenă va continua cu urmării artiști și ansambluri: Maria Petca Poptean si Magura din Tarsolt, Ansamblul Sanzaienele din Negresti Oas, Ansamblul Florile Tarnii, Ansamblul Oasul din Negresti Oas, Maria Tripon, Irina Man si Grupul din Bixad, Petru Zele si Cununa Oasului, Ansamblul Cununita si Cununita Nazdravana, Ana Ilca Muresan, Ansamblul Florile Turtului, Ansamblul ,,Mugurel ‘’ din Ucraina, Grupul de tapuritoare din Batarci, Malvina Madar Iederan si grupul din Soconzel, Grupul de tapuritoare din Racsa, Mugurii Codrului din Giorocuta, Mihai Zele, Ansamblul Codruletul Tasnad, Ansamblul Cetatea Codrului din Ardud, Formatia de dansuri din Homoroade, Ansamblul Ceatara din Carei, Ansamblul Ciobanasul din Draguseni, Nicu Pop si Vama Ardeleana.

Și în acest an, la Sâmbra Oilor sunt așteptați să participe mii de oameni.

Maestrul George Emil Crâsnaru (bas-bariton) de la Universitatea „Robert Schumnan” Dusseldorf, unul dintre cei mai importanți interpreți români de operă și lieduri, împreună cu soprana Bianca Luigia Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu de la Universitatea Națională de Muzică București vor susține sâmbătă un concert extraordinar la Negrești-Oaș. Concertul va avea loc sâmbătă, 2 mai, de la ora 16.00, în sala de festivități a Protopopiatului Ortodox Oaș, de pe strada Livezilor nr. 3A.

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș și Casa de Cultură Negrești-Oaș.

George-Emil Crâsnaru este primul interpret român de operă lirică care a urcat pe scena teatrului Scala din Milano, în 1992 în Lady M, iar în 1993 cu două memorabile roluri în opera Don Carlos de Verdi (Marele Inchizitor și Călugarul), cele 10 spectacole fiind dirijate de Ricardo Muti și puse în scenă de Franco Zeffirelli. Profesor de canto din 1994 la Facultatea de muzică Robert Schumann din Düsseldorf, a cântat pe scene prestigioase, printre care: Elisabeth Hall-Londra, Concertgebow-Amsterdam, Gulbenchian-Lisabona, Simfoncii din Bamberg, Simfonicii din Huston-Texas, Simfonici din Colorado, Simfonici din Montreal ,din Toronto, Filarmonica din Praga, s.a.

Bianca Luigia Manoleanu s-a impus în arta interpretativă ca soprană cu o foarte mare forţă de expresie, cu o frazare impecabilă şi o distincţie aparte. Colaborează cu orchestrele filarmonicilor din Bucureşti şi din ţară, susţine numeroase concerte vocal-simfonice în compania unor prestigioase formaţii în Ungaria, Germania, Franţa, Italia, Danemarca, Suedia, Japonia. După 1989 este prezentă la toate ediţiile Festivalului George Enescu. Este conferenţiar universitar, doctor la Catedra de lied-oratoriu a U.N.M.B. A obţinut cu studenţii clasei de lied, în perioada 1991-2006, un număr de 29 de premii la concursurile naţionale de specialitate.

Remus Manoleanu este conferențiar universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică din București.A participat la numeroase festivaluri precum Basel, Oldenburg, Berlin, São Paulo, Londra, Dublin etc. Concertează curent în România și în străinătate (Marea Britanie, Brazilia, Coreea de Nord, Rusia, Germania, Olanda, Franta, Syria, Statele Unite etc.). La sugestia si îndemnul celebrului pianist Dan Grigore a jucat de zeci de ori în Hamlet, la Teatrul Municipal „ Lucia Sturza Bulandra”, în regia lui Alex. Tocilescu, având rolul muzical (pianistic) al lui Hamlet. A înregistrat peste 3000 de minute pentru Radiodifuziunea Română.

Remus Manoleanu și Bianca Luigia Manoleanu sunt membri fondatori ai Fundației Culturale BIANCA, ce are ca scop principal promovarea liedului românesc. De altfel, cei doi reprezintă un duo celebru în țară și peste hotare.

Oșenii au fost o prezență foarte apreciată la festivalul care a reunit pentru prima dată tradițiile din județele Satu Mare și Maramureș și care a avut loc în perioada 14-16 aprilie la Hotelul Coral din Satu Mare. Festivalul a fost patronat de un nume uriaș al muzicii populare românești, raposdul Gheorghe Turda, alături de care s-au aflat Maria Petca Poptean, Leontina Dorca și Petre Zele.

Festivalul a reunit pentru prima dată sub același acoperiș tradițiile din Satu Mare și Maramureș, organizatorii dorind astfel să arate publicului larg tot ce au mai de valoare Țara Oașului, Țara Maramureșului și Zona Codrului.

Directorul Casei de Cultură Negrești-Oaș, Natalia Lazăr, s-a numărat printre participanți în ultima zi a festivalului.

Aceasta le-a mulțumit gazdelor, originare din Țara Oașului, pentru organizarea acestui eveniment la care au participat oșeni, codreni și maramureșeni. Natalia Lazăr a precizat că Primăria Negrești-Oaș și Casa de Cultură Negrești-Oaș s-au implicat în organizarea acestui festival prin sprijinirea meșteșugarilor din zonă, păstrători ai tradiției oșenești, care au fost prezenți la eveniment.

Sărmăluţe de post ca la mama acasă, palincă de Oaş, ouă roşii şi cozonac, imagini povestiri, şi amintiri despre locul din care oşenii stabiliţi în Portugalia au plecat în urmă cu atâţia ani , dar pe care l-au păstrat în suflet. Acestea au fost ingredientele unei seri de poveste organizată în Vinerea Mare de Primăria Oraşului Negreşti-Oaş, Ambasada României la Lisabona şi Institutul Cultural Român, sub titlul „ Acasă la oşeni”. Invitată de onoare, primarul Oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca a venit, însă încărcată cu de toate „ de la noi” şi s-a făcut din musafir, gazdă.

Evenimentul care face parte din Serile „ ACASĂ” ale Ambasadei României la Lisabona, a fost precedat de inaugurarea noului sediu al Institutului Cultural Român din capitala portugheză şi a avut ca gazde primitoare şi pe ambasadorul României la Lisabona, domnul Vasile Popovici şi consilierul diplomatic Mihaela Crăciun.

Inaugurarea expoziţiei artistului fotograf, Remus Ţiplea, Fragmente oşeneşti – O meu lar, Căminul meu a reînviat amintirea uliţelor satului, vecinilor, anotimpurilor, zilelor de lucru şi sărbătorilor, aşa cum erau toate acestea în anii copilăriei celor ce au plecat departe de casă. Imaginilor din tărâmul de vis al lui Remus Ţiplea li s-au alăturat peste drum acordurile din Bach ale violoncelistului Răzvan Suma, în Marea Catedrală Patriarhale a Lisabonei, din vecinătatea Institutului Cultural Român.

S-a mers apoi şi cu…colacul la nănaşi. Nu în fapt, ci prin vizionarea unui documentar care a adus astfel vechile obiceiuri de Paşte din Ţara Oaşului, până tocmai pe malul Atlanticului. Iar mândrele oşence şi sătmărence din Portugalia au făcut şi ele cinste momentului purtându-şi nealcoşe poalele, zadiile şi năframele portului lor popular, cusute cu atâta drag, pliu cu pliu şi mărgică cu mărgică, de mamele, mătuşile şi bunicile lor, aflate la acei dureroşi 4.000 de kilometri distanţă. Copilaşii au îmbrăcat şi ei portul popular „ de la noi” şi au mulţumit pentru oule şi cozonacii primiţi, cu o poezie de Paște. Nu-i lucru puţin, să nu credeţi! Deşi nu învaţă limba română la şcoală, se străduiesc să o vorbească cât de bine pot, aşa cum o învaţă acasă, de la mama şi tata.

Cât despre mine, autoarea acestui articol, am depănat povestea unui sat cu zâne din ţinutul de legendă al Oaşului, Cămărzana şi vă mai spun acum şi această poveste despre cât de frumos şi de firesc s-au îmbinat căpiţele de fân din feericele peisaje ale lui Remus Ţiplea, cu acordurile din Bach, cu sărmăluţele de post, zânele şi pricesnele.

Se spune că limba română şi portugheza sunt singurele din lume care exprimă dorul în acelaşi fel. Ba se mai spune că lusitanii de la noi au învăţat ce este acesta, pe vremea când romanii i-au surghiunit pe unii dintre ei prin părţile Daciei. L-au numit „ saudade”, iar acum ei au fado-ul şi noi… doinele. În această binecuvântată seară din Vinerea Mare, oşenii din Portugalia şi-au mai ostoit, însă puţin dorul cu o „fărâmă de acasă”. Hristos a înviat!

Karina Mureşanu Vlad